Neolic / Eneolitic

Aşezare. Epoca neolitică. Epoca târzie a bronzului. Epoca romană (daci liberi, popoare germanice). Epoca migraţiilor.Situl este pe terasa pârâului Seinel, care face parte în valea mlăştinoasă a Someşului. Au fost executate săpături de salvare în anul 1998, lângă conducta de gaze, pe o lungime de 1 km. Au fost descoperite 12 complexe din epoca romană cu forme neregulate. Descoperiri: ceramică fină, negricioasă, modelată cu mâna; ceramică grosieră; ceramică fină, cenuşie şi roşcată, modelată la roată, cu motive incizate, lustruite; ceramică zgrunţuroasă cenuşie şi roşiatică, cu motive incizate. Inventar metalic: vârf de lance, cleşte, obiecte arse din bronz.
G.R.

 Aşezarea neolitică de la Dumbrava, punctul La Cosma a fost cercetată în anii 1987-1989 de regretatul Neţa Iercoşan. S-au făcut descoperiri semnificative: o aşezare din neoliticul târziu şi eneoliticul timpuriu - printre complexele descoperite se numără locuinţele de suprafaţă, vetrele şi gropile, iar cantitatea mare de piese litice duce la ipoteza specializării comunităţii în prelucrarea pietrei.

G.R.

 Punctul a fost descoperit prin periegheza efectuată de către Liviu Marta şi Ciprian Astaloş cu ocazia săpăturilor de salvare de la Halmeu – “Vamă”, din toamna anului 2000. Săpăturile au fost continuate în 2002 respectiv 2003 (săpături sistematice; arheolog Virag Cristian), 2006 (săpătură preventivă; arheologi Liviu Marta, Virag Cristian, Ciprian Astaloş, Kadas Zoltan) fiind descoperite complexe de epocă neolitică şi epoca bronzului.Au fost cercetate cca. 30 complexe arheologice, în cea mai mare parte gropi, câteva şanţuri, resturile unor locuinţe incendiate şi două complexe cu un caracter mai special. Parte a gropilor par a fi avut destinaţie menajeră, deoarece inventarul lor era format din materiale şi chirpic foarte fragmentat. Există două complexe speciale ce ar putea fi interpretate drept morminte simbolice, inventarul lor fiind analog celui din morminte şi cenotafuri din neoliticul târziu din Ungaria. Varietatea complexelor arheologice, cantitatea mare de artefacte (ceramică, plastică, piese litice) sunt elemente ce indică importanţa cercetărilor din vama de la Halmeu pentru neoliticul târziu din regiune.

G.R.

 Aşezarea de la Homorodu de Sus– Ograda Borzului a fost cercetată între anii 1966 – 1967de către Tiberiu Bader fiind descoperită aşezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş) la Ograda Borzului şi eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgár) la Lunca fiind de remarcat numărul mare de figurine antropomorfe şi de asemenea un altăraş din neoliticul timpuriu.

G.R.

Situl arheologic de la Pişcolt- Lutărie a fost descoperit în urma activităţilor legate de extragerea lutului pentru fabricarea tradiţională a văioagelor şi a cărămizilor. Aşezarea din epoca neolitică se remarcă prin complexe alungite, cu o lăţime de 1- 1,5 m, cu o lungime de peste 10 m, cu adâncime de 1,5- 3 m, care aveau o funcţiune gospodărească.  Materialul ceramic este deosebit de bogat, se pot reconstitui zeci de vase fine, cu motive picate. Satul celtic este compus din mai multe grupuri de locuinţe ovale adâcite în pîmânt. Alături de ceramica celtică caracteristică au fost descoperite mai multe fibule, care oferă sprijin pentru datarea locuirii. O importanţă aparte are aşezarea din epoca migraţiilor, care atestă o locuire de pe vremea hunilor, cu un şir de locuinţe adâncite în pîmânt şi o zonă de gropi de provizii tronconice. În afara materialului ceramic foarte frumos decorat prin lustruire arheologii au adus la lumină mai multe vârfuti de lance, fibule, piepteni de os şi alte obiecte de uzanţă zilnică. Lângă locuinţe  a fost descoperit un mormânt dublu, cu un schelet de bărbat, întins pe spate, cu un arc reflex de origine nomadă şi scheletul unei femei, în poziţie chircită, sacrificată violent prin spargerea craniului şi a coastelor. G.R. 

Punctul de hotar Togul lui Cosmi se situează la vest de drumul naţional, dintre localităţile Supuru de Sus şi Supuru de Jos. Aşezările antice sunt amplasate pe terasa înaltă de 3-4 m a văii mlăştinoase a râului Crasna. Pe arătură au fost adunate fragmente ceramice din epoca neolitică şi epoca bronzului. Cu ocazia reconstrucţiei drumului naţional 19 A din 1998-99 au fost desfăşurate cercetări arheologice şi a fost descoperită o locuinţă adâncită în pământ din epoca romană. Locuinţa avea o formă ovală şi conţinea ceşti dacice, fragmente ceramice dintr-o amforetă romană şi câteva fragmente din vase germanice.
G.R.

   Aşezarea neolitică de la Tăşnad, din zona Ştrandului Termal, este bine cunoscută prin importantele descoperiri de tip Starcevo Criş şi Coţofeni, aşezarea neolitică fiind, probabil, cea mai importantă aşezare neolitică din nord-vestul României la acest nivel cronologic. Zona este bine cunoscută din săpăturile anterioare, cunoscându-se potenţialul arheologic al zonei. Materialele descoperite în cele 8 campanii de săpătură, determinate de lucrările de extindere şi modernizare a ştrandului, sunt variate şi sugestive pentru acest orizont cultural. E reprezentată şi epoca migraţiilor, prin complexe de la periferia unei aşezări barbare de epocă romană. A fost cercetată pe parcursul celor 8 campanii de săpături cca. 1,5 ha, fiind descoperite locuinţe de suprafaţă, bordeie, gropi, morminte, şanţuri. Materialele descoperite constau în: ceramică de bună calitate, piese litice, plastică (figurine feminine, altar miniatural), oase de animale.
G.R.