Puterea fierului – Viaţa lemnului

PUTEREA FIERULUI

IMG_9817Materia primă pentru arme, unelte şi obiecte de uz casnic, fierul, este principala şi strategica resursă a civilizaţiei tradiţionale.
Diversitatea obiectelor produse din fier şi cunoştinţele speciale pentru producerea lor a individualizat mai multe ramuri de fierari. Lăcătuşii, aşa cum arată numele confecţionau şi reparau lacăte, broaşte, zăvoare, chei, ferecături de uşi, uneori chiar şi uşi complete. Căldărarii produceau şi spoiau (cositoreau) în general vase de fontă (şi aramă) cu sau fără picioare: căldări, tipsii şi cazane.
Ramuri mai specializate formau copcarii, sârmarii, iar cel mai mare prestigiu îl aveau armurierii. Cea mai numeroasă categorie o formau meşterii rurali, aşa numiţii potcovari, care nu lipseau din nici o aşezare. Rolul principal îl aveau în producerea potcoavelor şi a cuielor necesare pentru potcovirea cailor. Având capacitatea de a repara, dar şi de a produce unelte şi accesorii necesare agriculturii, aceşti meşteri acumulau un mare prestigiu social, atelierul lor devenind locul central al satului. SzP

VIAŢA LEMNULUI

Lemnul, oferit din belşug de pădurile întinse ale meleagurilor sătmărene, constituia resursa necesară pentru satisfacerea celor mai diferite nevoi materiale şi, în acelaşi timp, era elementul definitoriu pentru civilizaţia tradiţională. Lemnul este materia primă pentru mecanisme, maşinile civilizaţiei tradiţionale: teasc, moară, strung, carul împreună cu roţile, scripete, dar şi maşinile medievale de luptă. Arhitectura de lemn a regiunii noastre a realizat valoroase monumente, de la case de locuit, până la biserici de lemn. Seria instalaţiilor se completează cu spectrul larg al uneltelor confecţionate din lemn, şi cu gama diversă a obiectelor de lemn de uz comun, de la mobilier şi lăzi până la linguri, blide, solniţe şi ploşti. Nu putem să uităm din această enumerare nici instrumentele muzicale de lemn, în special fluierele, atât de specifice vieţii tradiţionale.
O serie de unelte şi obiecte de uz curent din lemn au fost construite în cadrul gospodăriei autarhice, dar, în contrast, se remarcă o diversificare pronunţată în specializările din domeniul meşteşugurilor legate de lemn. Principalii factori de diferenţiere, pe lângă destinaţia funcţională, este esenţa lemnului şi tehnica aplicată. Alături de dulgheri, meşteri arhitecţi specializaţi în construcţii de lemn, cei mai cunoscuţi sunt tâmplarii, producătorii obiectelor de mobilier, a uşilor, a ancadramentelor de fereastră şi altor părţi funcţionale din interiorul casei. Pentru confecţionarea şindrilei, de brad sau de stejar, s-au specializat meşteri şindrilari. Lingurarii cioplesc lemnul de esenţă moale, producând linguri şi cupe, iar blidarii obţin prin strunjire fuse, blide şi diferite vase. Vasele de provizii, de diferite dimensiuni, butoaie, găleţi, sunt confecţionate din doage de stejar sau fag (eventual de brad) de butnari şi dogari.