Oraşul Satu Mare în evul mediu

IMG_9820Municipiul Satu Mare s-a format prin unirea a două oraşe medievale: Satu Mare şi Mintiu. Cele două aşezări erau despărţite de un braţ al Someşului, care, în urma lucrărilor de regularizare a cursului, a fost desecat în secolul al XVIII-lea. Urma lui poate fi observată şi astăzi în ductul străzilor.
Întemeierea celor două aşezări, cel mai devreme la turnura secolelor XI–XII, se datorează prezenţei cetăţii Sătmarului din apropiere, precum şi a vadului pe Someş, fluviul fiind traversat pe aici de drumul nord-sud. Pe lângă servitorii cetăţii regale au fost aşezaţi colonişti aduşi din Imperiul German, care au obţinut privilegii regale în anul 1230, respectiv în 1270. Aceste acte, deşi distincte pentru cele două aşezări, aveau conţinut aproape identic. Astfel, cetăţenii aveau libertatea de a-şi alege propriul jude care avea autoritatea de a judeca toate cauzele dintre cetăţeni. De asemenea, au câştigat dreptul de a-şi alege preotul paroh, au obţinut privilegiul exclusiv de a vinde vin şi produse meşteşugăreşti pe teritoriul oraşului, şi de a ţine târguri săptămânale şi anuale, fiind scutiţi de la plata vămilor. Pentru aceste privilegii, precum şi pentru pământul şi pădurile primite din domeniul regal, cele două comunităţi aveau obligaţia de a plăti o sumă anuală pentru rege, de a oferi hrană şi cazare pentru el şi curtea lui o dată pe an, iar în caz de război, trebuiau să meargă sub steagul regelui, cu ostaşi în armură.
O dată cu avansarea turcilor, în Satu Mare a fost construită o cetate de tip italian cu cinci bastioane. Importanţa cetăţii a decăzut o dată cu recucerirea teritoriilor de la otomani şi reintegrarea Transilvaniei în regatul Ungariei sub dominaţia habsburgică. Răscoala curuţilor a fost încheiată de pacea de la Satu Mare în 1711, semnată încă în încăperile cetăţii. După această dată cetatea a fost demolată, iar locul ei a fost ocupat de oraş. Cele două oraşe au hotărât unificarea lor în 1712, iar după trei ani de demersuri a fost obţinută recunoaşterea drepturilor în anul 1715, fiind emis un privilegiu regal solemn, conţinând şi stema oraşului unificat. SzP