Între pământ şi cer

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ ÎN SĂTMAR

După veacul reformei biserica catolică reapare în Sătmar prin intermediul ordinului iezuit. Numărul enoriaşilor catolici a crescut o dată cu recatolizarea familiilor nobiliare şi prin colonizarea etnicilor şvabi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Totuşi, numărul parohiilor catolice din judeţ era de numai 25 la debutul secolului al XIX-lea.
Anul 1804 a fost un punct de turnură în istoria catolicismului sătmărean. Prin divizarea diocezei de Agria a fost întemeiată episcopia cu sediul la Satu Mare. Noua dioceză cuprindea comitatele Satu Mare, Maramureş, Ugocea, Bereg şi Ung. Beneficiile acestui act au fost simţite nu numai de enoriaşii cultului, dar şi de întreaga populaţie a regiunii. Pe lângă rolul spiritual, episcopia avea un rol cultural şi educativ însemnat, coordonând totodată multiple activităţi caritabile şi sociale. Personalitatea mai multor episcopi, ca János Hám, Gyula Meszlényi, precum şi martirul János Schefler, a rămas vie în amintirea sătmărenilor.
Continuând tradiţia şcolii iezuite, a fost redeschisă la Satu Mare şcoala gimnazială şi liceală, iar pe lângă episcopie a fost întemeiat un seminar teologic. Începând cu anul 1847 a fost deschisă şi o şcoală normală de băieţi. Şcolile bisericii, prin sistemul burselor şi fundaţiilor au fost accesibile şi păturilor cele mai sărace. Prin fundaţiile episcopului János Hám a fost întemeiat un azil de bătrâni, lărgit ulterior cu un orfelinat şi un spital.

ORTODOXISMUL ÎN JUDEŢULSATU MARE

ArhMihailSatuMareDatând din timpuri imemoriale, ortodoxia din ţinuturile Sătmarului intră în reflux o dată cu ofensiva Contrareformei, dar fără să dispară niciodată cu desăvârşire. Dovadă stau numărul mare de cărţi de cult provenind din Moldova şi Ţara Românească, chiar şi după apariţia tipografiei de la Blaj. La fel, amintim numărul mare de preoţi sătmăreni hirotoniţi de episcopi ortodocşi, nu mai puţin de 26 de preoţi în anul 1751. Şi nu în ultimul rând trebuie menţionate mişcările de revenire la ortodoxie de sub conducerea călugărului Sofronie, când doar puterile reunite ale episcopului rutean de la Mukacevo şi ale comitelui suprem al comitatului Sătmar, Antoniu Károlyi, au reuşit să stăpânească extinderea celei mai grave primejdii care a ameninţat Unirea religioasă.

GRECO-CATOLICISM ÎN SĂTMAR

IMG_9832Românii din Sătmar, Ugocea, Szabolcs şi Maramureş au trecut la greco-catolicism în mai multe etape, începând cu Sinodul de la Ujgorod (1656) şi culminând cu Sinodul de la Sătmar (30 aprilie 1690), unde 60 de preoţi locali „au confirmat că sunt uniţi”, sub jurisdicţia episcopului unit de la Mukacevo.
Cu sprijinul autorităţilor vremii, greco-catolicismul cunoaşte o evoluţie spectaculoasă, astfel că la 1786, dintr-o populaţie totală de 148.573 de locuitori, 74.102 sunt greco-catolici, 20.108 romano-catolici, 54.133 calvini, 225 luterani şi 5 ortodocşi. În preajma primului război mondial, din totalul de 396.508 locuitori ai comitatului Sătmar, 168.870 sunt greco-catolici (din care aproape 30 000 de suflete erau greco-catolici maghiari). În 1930, din totalul locuitorilor judeţului Satu Mare, 58% erau greco-catolici.
Dintre personalităţile greco-catolice, rămase în conştiinţa urmaşilor, amintim pe episcopul Mihai Pavel, preoţii şi profesorii: dr. Vasile Lucaciu, Petru Bran, Iustin Popfiu, Ioan Silviu Sălăgeanu, dr. Augustin Lauran, dr. Aloisie Tăutu şi alţii.

PROTESTANTISMUL ÎN JUDEŢUL SATU MARE

IMG_5635Ideile Reformei şi-au găsit un teren fertil în judeţul nostru încă din anii 1530. Primul mare sinod reformat din Regatul Ungar a avut loc chiar în Ardud (1545), iar Satu Mare a găzduit un alt sinod general (1646). Din Sătmar şi-au tras rădăcinile spirituale vestiţi reformatori şi cărturari ca János Sylveszter şi Gáspár Károli. Ultimul a tradus integral Biblia (1590), devenind astfel fondatorul limbii literare maghiare.
Între timp reformaţii maghiari au aderat la calvinism. Ei au pus bazele a numeroase şcoli, cea mai cunoscută fiind Colegiul Reformat din Satu Mare, fondat în 1586. Desfăşurând o intensă activitate culturală, publică şi caritabilă, cultul reformat a patronat azile de bătrâni şi orfelinate. Populaţia de religie calvină a fost majoritară de-a lungul secolelor XVI–XVII. O dată cu declanşarea contrareformei catolice proporţia reformaţilor din judeţ s-a diminuat treptat. Totuşi, acest cult deţine majoritatea în rândul etniei maghiare.

EVREII DIN SATU MARE

IMG_5645Evreii sătmăreni au constituit până la Holocaust una din cele mai importante comunităţi mozaice din spaţiul intracarpatic. Prima sinagogă în oraş se va construi între anii 1852–1858 pe strada Decebal, iar actuala Sinagogă Mare cu peste 850 de locuri s-a construit în jurul anului 1890. În anul 1850, Satu Mare avea 128 de evrei, în 1880 avea 2.396, în 1910 avea 7.194, pentru ca în anul 1941 să figureze 12.960 dintr-un total de 52.048 de locuitori adică 24,9%, fiind al patrulea oraş din Transilvania ca număr de evrei, în Baia Mare existând 3.623 reprezentând 16,9% din populaţia oraşului, iar la Carei 2.255, reprezentând 14,2 % din populaţia oraşului. Evreii aveau în Satu Mare două sinagogi, 25 de case de rugăciune şi două cimitire, existau două comunităţi evreieşti: cea ortodoxă şi cea status quo ante.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *