muzeu

FIBULA VANDALĂ DE LA CULCIU MARE Cercetarea arheologică a văii Someşului din nord-vestul României a fost unul dintre programele importante ale Muzeului Judeţean Satu Mare în anii comunismului. În cadrul acestui program, care avea drept ţintă epoca bronzului şi cea romană, s-au realizat mai multe săpături în hotarul localităţii Culciu Mare. În perioada respectivă, sistemul de săpătură a constat în trasarea unor secţiuni paralele şi deschiderea unor suprafeţe mici pe contextele descoperite. În punctul de hotar Bogilaz, în aşezarea  barbară de epocă romană, locuită de vandali, au fost cercetate mai multe gropi şi o locuinţă rectangulară, adâncită în pământ. Alături de un material ceramic foarte bogat, în umplutura locuinţei adâncite în pământ a fost descoperită o fibulă din argint, ornamentată în tehnica filigranului. Locul de descoperire este cu totul neobişnuit, asemenea obiecte luxoase fiind găsite în general în contexte funerare. Această descoperire incită spre o întrebare interesantă: au stat oare elitele vandale de pe valea Someşului, cu hainele prinse în fibule luxoase și somptuase din argint, în locuinţe sărăcăcioase adâncite în pământ? În Barbaricum-ul Central European sunt cunoscute locuinţe din piatră ale unor şefi barbari, însă foarte probabil aceste construcţii de prestigiu pot fi legate de prezenţa unor meşteri sau ucenici romani, comandaţi de interesele politice ale Imperiului sau pur şi simplu de interese economice personale. În afară de aceste cazuri rare, putem să acceptăm idea că elitele germanice de pe Câmpia Someșului au locuit în locuințe simple, adâncite în pământ. Aceste elite și-au afișat luxul și  bogăția prin port somptuos, punând mai puțin accentul pe demonstrarea superiorității sociale prin construcția locuințelor.  Această atitudine leagă elitele vandalilor din zona noastră mai mult de gândirea triburilor barbare din nordul Europei decât de modelul social din lumea romană mediteraniană.