ZIUA IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI

Potrivit Legii nr. 99 din anul 1998, data de 29 iulie a fost decretată ”Ziua Imnului Național al României”  – ”Deșteaptă-te române!”

Azi, în zi de sărbătoare, vă invit să facem împreună o scurtă incursiune în istoria imnului României, care a avut 6 IMNURI DE STAT.

Simbolurile naționale ale poporului român sunt legate, în principal, de evenimentele istorice ale Revoluției române din anul 1848, fie că vorbim despre tricolor sau despre IMNUL NAȚIONAL, în timpul revoluției pașoptiste de la 1848 fiind cântat  pentru prima oară cântecul ”Un răsunet”, cel ce avea să devină viitorul imn ”Deșteaptă-te române!”, pe care îl intonăm oficial din anul 1990.

Primele încercări pentru un imn propriu-zis au avut loc în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când a fost organizat un concurs de compoziții câștigat de violonistul vienez Eduard Hübsch, compoziția sa muzicală fiind folosită ca imn național al armatei române, având titlul: „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.

Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru  viitorul „Imn regal român”, intonat pentru prima oară la încoronarea regelui Carol I (10 mai 1881), fiind PRIMUL IMN DE STAT AL ROMÂNIEI, cântat până în anul 1947:

”Trăiască Regele / În pace iubitor / De țară și popor / Și-apărător de țară! / O, Doamne Sfinte / Ceresc părinte/ Întinde a ta mână/ Pe țara română!”

AL DOILEA IMN AL ROMÂNIEI  a fost introdus la 4 ianuarie 1948, o dată cu trecerea de la monarhie la regimul comunist, numindu-se „Zdrobite cătuşe în urmă rămân” sau ”Imn pentru Republica Populară Română”, pe muzica lui Matei Socor și versurile lui Aurel Baranga:

          „Zdrobite cătuşe în urmă rămân / În frunte-i mereu muncitorul /

Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm / Stăpân pe destin e poporul”.

În anul 1953, în plin proces de sovietizare a României, a fost legiferat AL TREILEA IMN – „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu, muzica fiind compusă tot de Matei Socor. Versurile de propagandă proslăveau Republica Populară, dar și ”prietenia” cu poporul rus eliberator:

”Puternică, liberă, pe soartă stăpână / Trăiască Republica Populară Română / Înfrățit   fi-va  veșnic al nostru popor / Cu poporul sovietic eliberator”.

Odată ajuns președinte al României, Nicolae Ceaușescu și-a dorit ca imn național o altă melodie, cu un mesaj mult mai puțin stalinist. Astfel, în anul 1975 s-a hotârât ca cel de-al AL PATRULEA IMN să fie „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, versuri Andrei Bârseanu, titlul original schimbându-se apoi cu versul ”E scris pe tricolor Unire!”

”Pe-al nostru steag e scris unire / Unire-n cuget și simțiri / Și sub măreața lui umbrire/ Vom înfrunta orice loviri!”

AL CINCELEA IMN a fost „Trei culori cunosc pe lume”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, despre versuri spunându-se că le-ar fi scris sau sugerat chiar Nicolae Ceaușescu, noul Imn al Republicii Socialiste România fiind intonat din anul 1977 până în decembrie 1989:

”Trei culori cunosc pe lume / Ce le țin ca sfânt odor / Sunt culori de-un vechi renume / Amintind de-un brav popor!”

AL ȘASELEA IMN  –  „Deşteaptă-te, române!” – a revenit în istoria națională odată cu revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când s-a intonat în aproape toată țara, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele acelor zile,  de speranță, victorie și libertate. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Versurile imnului au fost scrise în iunie 1848 de Andrei Mureșanu, despre compozitor existând mai multe opinii: Anton Pann este creditat ca autor al muzicii, dar melodia avea o largă circulație în epocă, necunoscându-se exact compozitorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, alta că a fost compusă de Gheorghe Ucenescu,  iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele ”Din sânul Maicii mele”.

Așa cum bine știm, Imnul ”Deșteaptă-te române!” este alcătuit din 11 strofe, la ocazii festive interpretându-se strofele 1, 2, 4 şi 11.

”Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte/ În care te-adânciră barbarii de tirani/ Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte/
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani”.

Deși mereu au existat (și încă există…) discuții pro – sau contra Imnului României, el nu este altceva decât oglinda istoriei noastre și a schimbărilor ce ne-au marcat existența de-a lungul secolelor. Versurile  imnului, indiferent de epoca istorică în care s-au cântat, au avut ca principal mesaj iubirea de țară, dorința de libertate și unitate națională. Mulți dintre noi sutem mândri și emoționați atunci când drapelul României se înalță falnic pentru cei mai buni români, în acordurile IMNULUI NAȚIONAL. Atitudinea pe care o avem față de IMN reprezintă atitudinea, respectul și sentimentele pe care le avem față de simbolurile naționale, față de ȚARĂ, iar ȚARA suntem noi toți!

LA MULȚI ANI IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI!

LA MULȚI ANI TUTUROR CETĂȚENILOR ROMÂNI,

ORIUNDE S-AR AFLA!

Dr. Daniela Bălu

Director – Muzeul Județean Satu Mare

Leave a Reply

Email cím (nem tesszük közzé) A kötelezően kitöltendő mezőket * karakterrel jelöljük